1. Iubirea este crinul fermecat ce tulbură visul și dispare
Îl poți găsi îndurând suferința lui Ulysse. Asigură-te !
Parfumul acestei flori este de fapt flacăre vie. Este iubire.
Dacă îl închizi în inimă, controlează-l să nu te mistuie.
Peste ele a strălucit minunata aură a iubirii.
Când apele tulburi se liniștesc cum este de așteptat
Întrebi de ce și pentru cine am îndurat. S-a meritat?
Ești comoara tăinuită a sufletului meu.
Inima îmi este pecetluită cu dragostea ta
Este atât de dureros când nu te pot vedea!
Și vălurelele delicate ce nu se opreau.
Se asemănau cu promisiunile uitate.
N-a dat crezare prietenilor.
Şi-a ținut dușmanii aproape.
S-au uscat mugurii sufletului, dur încercat.
Nimic nu este mai dureros decât despărțirea.
El a fost puterea, forța, adevărul și iubirea.
Cei mărginiți susțin că este planta care otrăvește.
Iubire – suflet divin vino să ne încălzești inimile.
Avem nevoie de grația ta Doamne, alungă suspinele.
Se bucurau pirații de o regăsire emoțională.
Încântate de gesturi afectuoase, femeile începeau odiseea.
În sufletul celui mai aprig luptător trăiește poezia.
Amândoi erau duși de același gând.
Fermecați de splendoarea rar întâlnită
Erau copleșiți de emoții și idila infiripată.
Alerga o fată minunată încât nu părea reală.
A fost admirată de un rebel educat. Fascinație!
Unele persoane se atrag fără nici o explicație.
Doi amanți înflăcărați peterceau la o cabană.
Se întorceau în marele oraș afundat în beznă
Pășind pe urmele tainice zicând : „se întâmplă”.
Îl poți găsi îndurând suferința lui Ulysse. Asigură-te !
Parfumul acestei flori este de fapt flacăre vie. Este iubire.
Dacă îl închizi în inimă, controlează-l să nu te mistuie.
* * *
2. Zbuciumate și neobosite sunt talazurile viețiiPeste ele a strălucit minunata aură a iubirii.
Când apele tulburi se liniștesc cum este de așteptat
Întrebi de ce și pentru cine am îndurat. S-a meritat?
* * *
3. Așa cum pământul iubește apa, te iubesc euEști comoara tăinuită a sufletului meu.
Inima îmi este pecetluită cu dragostea ta
Este atât de dureros când nu te pot vedea!
* * *
4. Îl încânta plaja cu nisipul fin auriuȘi vălurelele delicate ce nu se opreau.
Se asemănau cu promisiunile uitate.
N-a dat crezare prietenilor.
Şi-a ținut dușmanii aproape.
* * *
5. Când floarea raiului de pe pământ a dispărut,S-au uscat mugurii sufletului, dur încercat.
Nimic nu este mai dureros decât despărțirea.
El a fost puterea, forța, adevărul și iubirea.
* * *
6. Ce este iubirea ? Numai cine a iubit poate răspunde.Cei mărginiți susțin că este planta care otrăvește.
Iubire – suflet divin vino să ne încălzești inimile.
Avem nevoie de grația ta Doamne, alungă suspinele.
* * *
7. La adăpostul munților vulcanici într-o poiana vastăSe bucurau pirații de o regăsire emoțională.
Încântate de gesturi afectuoase, femeile începeau odiseea.
În sufletul celui mai aprig luptător trăiește poezia.
* * *
8. Pe înserat la marginea lacului stândAmândoi erau duși de același gând.
Fermecați de splendoarea rar întâlnită
Erau copleșiți de emoții și idila infiripată.
* * *
9. Într-un ținut sălbatic de o frumusețe încredibilăAlerga o fată minunată încât nu părea reală.
A fost admirată de un rebel educat. Fascinație!
Unele persoane se atrag fără nici o explicație.
* * *
10. Înbrăcați cu blănuri ușoare, în nopțile de iarnăDoi amanți înflăcărați peterceau la o cabană.
Se întorceau în marele oraș afundat în beznă
Pășind pe urmele tainice zicând : „se întâmplă”.